A fost multă vâlvă pe tema asta în urmă cu ceva zile, când a avut loc și Referendumul lui Pește Prăjit, pentru redefinirea familiei tradiționale sau ceva de genul.
Apar în peisaj niște trenduri la care în urmă cu 15-20 de ani nu prea se gândea nimeni și e nevoie de legi-suport pentru adaptare.
Căsătoriile între persoanele de același sex nu mai sunt demult o „ciudățenie” prin străinătate. Occidentul a înțeles rapid că trebuie să se adapteze la trendurile moderne și a trecut mai departe. Și-a văzut mai departe de treabă.
România este o țară fost comunistă în care mentalitatea comunistă încă mai predomină. România este o țară a prejudecăților. România este o țară a creștinătății și din aceste motive, conceptul GAY nu este bine văzut, bine primit.
Va mai trece multă apă pe Dunăre până vom ajunge și noi să privim pe cei din jur normali indiferent de orientarea sexuală.
Din punctul meu de vedere, orientarea sexuală este o chestie privată care nu ar trebui să intereseze pe cel de lângă, însă România este o țară profund ancorată în bârfă, în ideea de a discuta despre oamenii din jur, nu despre idei.
Avem nevoie de occident așa că avem nevoie și de adaptare a ideile și la trendurile occidentale. Acum că unii nu pot înțelege asemenea persoane, e partea a doua.
Însă de acceptat ar trebui să le accepte atât timp cât acestea nu încalcă drepturi fundamentale și nu deranjează pe nimeni.
Și evident, în România problema principală este căsătoria bărbaților. Despre femei, nu se aude nici măcar o vorbuliță. Asta ca să ne facem o idee despre ce fel de popor suntem.
Reply