Mergeam prin port în Severin urmă cu câteva zile și am văzut un lucru extraordinar de frumos. Erau acolo un el și o ea dar nu orice el și orice ea. Era un tip normal și o fată în căruciorul cu rotile care se plimbau și se țineau de mână. Am rămas câteva secunde uluit, am avut nevoie de câteva secunde bune ca să-mi dau seama ce se petrece pentru că știu cât de dificil este să-ți găsești pe cineva în ziua de azi care să te accepte așa cum ești dacă arăți mai nașpa, ce să mai zic de cărucioare cu rotile sau alte handicapuri mai mult sau mai puțin severe?
Mie unul mi se pare ceva extraordinar dacă reușești să ai sentimente (și nu de milă) pentru o femeie care se află într-un cărucior cu rotile, pentru o femeie care nu va fi niciodată normală sau conformă cu standardele impuse de o societate dacă mă întrebați pe mine, strâmbă. Cred că trebuie să fii genul de om foarte open minded, care nu se ghidează niciodată după aspectul fizic atunci când vine vorba despre o eventuală o relație. Ca să poți accepta lângă tine o fată care se află într-un cărucior cu rotile, trebuie să ai o mentalitate occidentală 100%.
Aș vrea să vă gândiți la chestia asta fiecare dintre voi pentru că e important. Voi ați putea să acceptați alături o femeie care conform societății în care trăim, e defectă? Sau o femeie care nu are forme, fundul ei nu se vede pentru că stă tot timpul așezată în acel cărucior pe care sunt sigur că nu și l-a dorit niciodată. Așadar, ai putea să accepți o femeie care este în căruciorul cu rotile?
Reply