Aud foarte des în jurul meu oameni care fac mișto de oamenii timizi, îi tratează ca pe niște ciudați, consideră un mare defect să fii timid. Ei bine, într-o societate ca a noastră plină cu prejudecăți în care preponderent întâlnești oameni nesimțiți cu gura mare, să fii liniștit, să stai în banca ta și să-ți vezi de treabă poate să fie văzut drept un mare defect. Din punctul meu de vedere, timiditatea este o combinație între mult bun simți și o foarte bună creștere pe care ai primit-o de la părinți.
Timiditatea apare încă din copilărie și afectează kinderii ceva mai sensibili. Îți dai seama despre un om ajuns la maturitate că este sau nu sensibil în funcție de cât de timid este. Repet, să fii timid, într-o lume normală, nu este nimic greșit, nu este un defect. Doar în România din cauza prejudecăților și a oamenilor foarte înapoiați aceasta devine o problemă. Dacă ești un tip timid sau o fată timidă, nu te speria. Nu este nimic aiurea și nu mai lua de bune ce auzi prin jurul tău. Timiditatea nu este un defect. De exemplu, eu ador femeile care sunt foarte timide, chiar nu-mi plac tupeistele sau femeile care sunt foarte băiețoase și vorbesc foarte vulgar.
Din păcate, societatea din țara asta a început să se transforme treptate dintr-o comunitate de oameni, într-una de mutanți sălbatici, împărțită între șmecheri cu gura mare și ciudați. Ca să fii ciudat în România nu trebuie să faci nimic deosebit, trebuie doar să fii tu și să faci lucruri pe care nimeni nu le mai face. E de ajuns să ieși la alergat că vei fi deja ciudat în ochii unora majoritari sub care pute pământul de lene. Așa și cu timiditatea, ești ciudat doar pentru că ești altfel.
Reply