Voi ce părere aveți despre relațiile în care cei doi se ceartă din absolut orice, dar rămân totuși împreună? Eu numesc asta o ceară prostească bazată pe lipsa de compatibilitate. În momentul în care ai alături un om incompatibil, care nu are aceleași gusturi și pasiuni cu tine, cearta este mai mult decât inevitabilă. De asemenea relația cu pricina continuă din cauza atașamentului emoțional. De cele mai multe ori nu rezistă în timp, dar se mai întâmplă uneori să existe luni sau poate chiar ani întregi din cauza faptului că cei doi sunt persoane foarte emoționale.
Mai trebuie să precizăm faptul că relațiile în care cearta prostească este la ordinea zilei, nu sunt alcătuite din oameni foarte inteligenți. Nu cel care țipă mai tare are și dreptate. Nu am înțeles niciodată de ce oamenii țipă unii la alții ca descreierații. Probabil că asta au văzut și prin familie, asta fac și ei. Atunci când crești într-o familie, dobândești anumite obiceiuri din păcate. Cu toate acestea, faptul că țipi mai tare nu te face și deținătorul dreptății. Relațiile construite pe ceartă nu au cum să dăinuie în timp chiar dacă sunt trase de păr ani întregi.
Nu știu cum sunteți voi, însă eu unul nu aș putea niciodată să investesc timp și sentimente într-o relație care nu merită iar o relație în care cearta este la ordinea zilei, clar nu merită. De ce ai vrea să menții activă o relație în care ești foarte stresat și stai mai mult nervos decât fericit? Ce rost are? Sunt de părere că cei care se ceartă ca chiorii nu alcătuiesc un cuplu serios și nici nu au vreo șansă la o căsătorie sau la ceva de lungă durată, chiar dacă aparent lucrurile par să funcționeze.
Reply