Marginalizarea socială este o problemă destul de frecventă în România întâlnită mai ales în școală și liceu, unde copiii sunt în dezvoltare și sunt foarte influențabili de colectiv, de ideile mentalității colective. Din păcate există foarte multe motive pentru care tinerii obișnuiesc să marginalizez pe alții, cu toate că cel principal rămâne practic diferența. Atunci când cineva este diferit în România, mai ales dacă este la școală sau la liceu, este automat marginalizat de cei din jur.
E de ajuns să ai o opinie diferită pentru a fi marginalizat, să alegi să nu fumezi, să fii tăcut nu gură spartă, să fii gras ori foarte slab. Atunci când ai o problemă din cele enumerate mai sus clar apare marginalizarea și din păcate nu ai ce să faci, deși știm cu toții că există grupuri separate de persona non grata. De cele mai multe ori cei care marginalizează se pierd pe drum, în ceea ce privește dezvoltarea personală.
Cei marginalizați sunt într-un fel căliți în ideea că trebuie să reușească, să dovedească celor din jur faptul că nu diferă cu nimic și că nu meritau un asemenea tratament. Din păcate în România există marginalizare socială pentru că există foarte multă prostie și incultură. Dacă am avea niște copii educați încă dinainte de a merge la școală, nu ar mai exista această problemă care apare într-un fundal al răsfățului și al părinților nesimțiți la rândul lor.
Poate că peste vreo 50 de ani când se va schimba mentalitatea în țara asta nu va mai exista marginalizarea socială apărută din motive tâmpite. Diferențele nu trebuie să îndepărteze oamenii, ci să îi apropie dar se pare că suntem prea înapoiați să putem pricepe asta acum.
Reply